Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:
- Bega Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti, locul unde anual toamna are loc concertul
din Peştera Româneşti şi
- Bega Poieni ce curge printre dealuri, în imediata apropiere a Tabărei de Tineret de la
Poieni Strâmbu, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa.
La confluenţa lor, în amonte de Margina se formează râul Bega.
Parcul Rozelor : doris tystermann micSituat în centrul oraşului Parcul Rozelor reprezintă una din atracţiile Timişoarei. Faima Timişoarei de oraş al parcurilor sau oraş al trandafirilor este în mare măsură datorată acestui parc. Spre sfârşitul secolului al 19-lea, pe actualul amplasament al parcului, Wilhelm Mühle şi Wenceslas Franz Niemitz, arhitecţi peisagişti renumiţi şi cultivatori de plante ornamentale, puneau bazele unei întinse grădini - Grădina Regală de Trandafiri de la Timişoara. Trandafirii Timişoarei erau exportaţi în întreaga Europă, deseori spre destinaţii precum Viena sau Budapesta. Grădina în stil englezesc şi franţuzesc se întindea pe 9 hectare şi a fost inaugurată la 19 iulie 1891, cu ocazia Expoziţiei Universale pentru trandafiri1-smIndustrie şi Agricultură din Timişoara. Însuşi regele Franz Joseph a vizitat Grădina Regală la 16 septembrie 1891. Astfel Timişoara devenea renumită ca oraş al trandafirilor deja la începutul sec. 20. În perioada primului război mondial parcul a fost complet distrus, devenind doar un loc unde păşteau caii cavaleriei.
Parcul Alpinet Pe maul stang al canalului Bega, impresioneaza amenajarea deosebita si prin bogatia de plante si arbori.
Ceasul Florilor Timisorenii au demonstrat ca pot realiza aproape orice din flori.
Munţii Poiana Ruscăi Cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potenţial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural şi peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere şi drumeţii.
Peştera de la Româneşti (la 13 km de Făget),
Peştera albastră, lângă Pietroasa, (la 12 km de Făget),
Peştera „Stânca lui Florian“, lângă Tomeşti, (la 17 km de Făget).
Lacul Surduc - Construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976, atingând în 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc. Lacul de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînţeles, un scop turistic, unde iubitorii de pescuit şi de agrement se pot bucura în voie. Având o suprafaţă de 460 ha , el este cel mai mare lac din judeţul Timiş.
Padurea Dumbrava, Buzias -Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip forestier, in suprafata de 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona impadurita pentru bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.
Mlastinele Satchinez -La cca 25 km nordvest de Timişoara, interesantă şi pitorească rezervaţie ornitologică, denumită şi „Delta Banatului“ (mlaştinile largi, cu stufuri dese şi bălţi întinse dau aspectul unei mici delte). Vizitatorii pot admira coloniile de păsări care se cuibăresc în zonă, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de dispariţie (stârcul roşu, stârcul galben, egreta mică).
Parcul Dendrologic de la Bazoş - Parcul Dendrologic de la Bazoş (la cca 15 km sud-est de Timişoara, la 8 km sud de Remetea Mare), rezervaţie forestieră, de mare importanţă ştiinţifică. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniţi din cinci continente.
Parcul Botanic Timisoara - Parcul Botanic din Timişoara este atestat încă din anul 1936. De-a lungul timpului, a adăpostit plante foarte rare: Cercis siliquastrum, Magnolia stelata, Magnolia cobus sau Paulownia Imperialis. Una dintre legendele urbane spune că pe acest teren a fost un cimitir roman. Cu doar câţiva ani înainte de revoluţie, el adăpostea exemplare din toată flora Banatului, cu subsectoare de floră carstică, flora Domogledului şi flora Semenicului. Erau şi porţiuni cu floră mediteraneană, nord-americană şi asiatică.
Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie forestiera protejata in suprafata de 279,2 ha, care este situata in zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp., precum si specii ierboase tipice pentru stepa.
Saraturile Dinias - Rezervaţie floristică, (la 25 km sud-vest de Timişoara). Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde sunt protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente floristice tipice si terenuri saraturate climatic cu flora specifica
Insulele de la Igris -Insulele de la Igris aflate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala mixta in suprafat de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in formare cu ornitofauna acvatica.
Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in suprafata de 3 ha, unde natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. si ornitofauna acvatica.